Un exemplu de dashboard al alocarilor pentru cercetare in 2012 (dupa datele din Monitorul Oficial)
Sistemele de cercetare din Finlanda şi Franţa
Finlanda
Ţările nordice reprezintă un model bun de urmat atât de politicienii de dreapta şi de stânga din toate ţările, conform publicaţiei The Economist (articol din 2 februarie 2013, The Nordic countries. The next supermodel). Ţările nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda) se află în fruntea tuturor clasamentelor de la competitivitate economică la sănătate publică.
În anii 1970 ţările nordice erau considerate social orientate, axate pe principiul taxează şi consumă („tax-and-spend”). Dar către anul 1993 s-a dovedit că modelul nu mai este eficient şi au fost făcute modificări – s-au micşorat taxele, o parte din serviciile de stat au fost transferate sectorului privat, etc.
Consiliul Finlandez de Cercetare Inovare odată pentru fiecare termen de guvernare (3 ani) face câte un raport de politici din domeniul educaţiei, cercetării şi inovării (din 1997). Aceste rapoarte trasează măsurile şi stabilesc necesităţile financiare pentru perioada de guvernare. Ultimul raport stabileşte măsurile care urmează să îmbunătăţească calitatea şi eficienţa sistemului naţional de Educaţie, Cercetare şi Inovare (ECI) pentru a promova prosperitate şi competitivitate(pentru perioada de guvernare 2011-2015). Nivelul slab de internaţionalizare a ECI, recunoscut ca una din cele mai importante deficienţe, urmează să fie ridicat prin implementarea strategiei de internaţionalizare a educaţiei, ştiinţei şi inovării Finlandeze pentru 2010-2014.
Academia Finlandei joacă rolul agenţiei de finanţare publică a cercetării. Ea finanţează cercetarea de calitate şi inovativă, orientată spre descoperiri ştiinţifice, acționând ca un expert în politici de cercetare.
Academia are mai multe oportunităţi de finanţare pentru a susţine cercetătorii la diferite etape ale carierei. Academia încurajează mobilitatea manifestată în diferite forme:
- Între universităţi şi instituţii de cercetare;
- În cadrul administraţiei publice şi a mediului de afaceri;
- Internaţională.
Finanţarea de către Academie e efectuată în baza competiţiei deschise cu efectuarea evaluării inter paries (peer review). În 2012 fondurile gestionate au constituit 320 mln euro. Anual circa 6 000 persoane activează în proiectele finanţate de Academie.
Totodată domeniul cecetare inovare a mai fost finanţat din fonduri publice prin Universităţi (583,3 mln euro), Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic TEKES (552,4 mln euro), instituţiile de cercetare guvernamentale (306,3 mln euro) şi altele.
Din 2010 cele mai însemnate schimbări au fost ale universităţilor. Ele au căpătat o independenţă mai mare, totodată au avut loc mai multe fuziuni. Conform noului „University Act”, dimensiunea universităţilor chiar şi după fuziunile realizate este mai mică decât dimensiunea universităţilor europene, procesul de fuziune va continua. Concomitent cu „University Act” a fost modificat şi Legea despre Academia Finlandei, modificările de bază ţinînd de decentralizarea Academiei.
A fost modificat şi sistemul de finanţare a pregătirii doctoranzilor. În sistemul precedent şcolile erau finanţate de Ministerul Educaţiei şi Culturii în baza evaluării şi recomandărilor făcute de Academie. Acum Universităţile au căpătat responsabilităţi suplimentare de a proiecta sistemul propriu de pregătire doctorală.
Un instrument relativ nou este implementat în Finlanda — Centre Strategice pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovaţii.
Ţara Nr de titluri PhD la un mln locuitori
2004 2009
Switzerland 375 442
Finland 268 308
Sweden 306 304
Austria 299 273
Ireland 169 272
Norway 165 224
Denmark 146 211
Netherlands 165 200
Din ţările europene, în 2009 Finlanda ceda doar Elveţiei după numărul de doctori în ştiinţe la un milion de locuitori.
În 2010 investiţiile în cercetare dezvoltarea au constituit 7 mlrd euro, 26% din care sau 1.8 mlrd din fonduri publice.
Ţinta finanţării pentru Finlanda e de 4% din GDP, la moment având 3,73% (2011). Pentru comparaţie, îÎn 2010 Israel avea 4,4%, Finlanda 3,87% şi Corea de Sud 3,74%.
În 2010 fonduri publice pentru CD raportate la GDP erau 0,99% în Finlanda.
Finanţare e din mai multe surse — publice 26%, întreprinderi autohtone 1%, alte surse naţionale 66%, 7% surse străine. În cele 66% naţionale, Nokia ocupă o pondere mare cu circa 14% din cifra sa de afaceri direcţionate spre cercetare. Finanţarea din fondurile europene e de circa 140 mln euro.
Universităţile beneficiază de 40% din fondurile FP7, instituţiile guvernamentale 36%, corporaţii mari 9%, IMM 9%, ceilalţi 6%.
Finlanda Structura cheltuielilor pentru cercetare în învăţământul superior după domenii:
Ştiinţe ale naturii 25%
Inginerie şi tehnologii 19%
Medicină sănătate 22%
Ştiinţe agricole 3%
Ştinţe sociale 23%
Umanitare 8%
Finanţarea cercetării în Universităţi
Cercetarea din buget (prin minister) 46%
Din alte surrse publice naţionale (Academia, TEKES, etc) 34%
Alte surse naţionale 4%
Întreprinderi autohtone 6%
Internaţionale 9%
Finanţarea cercetării de către Academia Finlandei.
În 2011 de către Consiliul Academiei au fost identificate 6 mari provocări:
- Clima şi mediul Nordic;
- Energia durabilă;
- Dialogul Culturilor;
- Cunoaştere şi Know-how în societatea Media;
- Viaţă sănătoasă zilnică pentru fiecare;
- Îmbătrânirea populaţiei.
Proiecte finanţate de Academie
Anul Proiecte mil euro
2007 400 104.0
2008 390 107.8
2009 317 115.2
2010 266 109.5
Academia are 4 consilii ştiinţifice
- Bioştiinţe şi Mediu
- Cultură şi Societate
- Ştiinţe ale Naturii şi Inginerie
- Sănătate
Fiecare Consiliu Ştiinţific administrează proiectele sale. Dar evaluarea iniţială este efectuată mai întâi de un expert, reprezentantul unui consiliu. El evoluează propuenrile pentru toate 4 consilii. Apoi expertul-reprezentant al celui de-al doilea consiliu evaluează toate propunerile. Primordial e ca obiectivele proiectului să coreleze cu una din cele 6 provocări. Metodologia evaluării a fost detaliată în primăvara anului 2012. Pentru a atrage la evaluare mai mulţi experţi apărea necesitatea traducerii în engleză şi/sau suedeză.
Number of research projects and research funding by Research Council in 2007–2010
Proiecte mil euro
Biosciences and 237 91.4
Environment
Culture and Society 310 113.2
Natural Sciences and 533 154.9
Engineering
Health 293 77.0
Funding Agency for Technology and Innovation TEKES
Componenţa Consiliului Cercetare Inovare
- Prim Ministru — preşedinte
- Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei — vicepreşedinte
- Ministrul Afacerilor Economice — vicepreşedinte
Ministere membri
- Ministrul Finanţelor
- Ministrul Agriculturii şi Forestier
- Ministrul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale
- Ministrul Muncii
- Ministrul Culturii şi Sportului
Membri numiţi de Guvern
- Nokia
- Universităţi
- Academia Finlandei
- Fundaţia Ştiinţifică Europeană (ESF)
Franţa
Politica franceză de cercetare este dirijată de Ministerul Învăţământului Superior şi al Cercetării (Ministère de l’Enseignement supérieur et de la Recherche). Activitatea de cercetare este desfăşurată în instituţile de învăţământ superior, organismele de cercetare publice, întreprinderi private. Sunt antrenaţi 388 300 angajaţi, inclusiv 229 100 cecetători.
Laboratoarele de cercetare publică sunt finanţate prin bugetele universităţilor, ale organizaţiilor de cercetare piblică dar şi prin Agenţia Naţională de Cercetare (A.N.R.), care gestionează surse provenite din regiunile ţării, asociaţii de caritate, industrie şi din Europa.
Fondată în 2005 A.N.R. finanţează proiecte de cercetare în baza criteriilor internaţionale de excelenţă ştiinţifică. Agenţia activează în baza apeluirilor de proiecte care se înscriu în priorităţile naţionale în domeniul cercetării inovării. Proiectele sunt finanţate pe o erioadă de 3-4 ani, media finanţării fiind
383 000 euro în 2006
425 000 euro în 2007
483 000 euro în 2008
487 000 euro în 2009
În perioada 2005-2009 circa 7 000 de proiecte în care au fost antrenate 22 000 echipe de cercetători au fst finanţate cu circa 3 mlrd euro.
Volumul total al finanţărilor activităţilor de CD în Franţa în 2009 constituia 2,3% din PIB, din care 1,4% constituiau fondurile publice.
Cea mai mare instituţie franceză de cercetare este Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS).
CNRS – este structura care gestionează mijloacele financiare pentru cercetare. Este o organizaţie obştească, care reuneşte organizaţiile de stat de cercetare fundamentală şi aplicativă şi coordonează activitatea lor. Administrativ este subordonat Ministerului Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice.
Bugetul CNRS constituie circa 3 mln euro, 2,4 de la buget prin minister, 0,6 din alte surse. Leafa unui cercetător în Franţa este între 1 500 şi 4 000 euro.
Sistemul de cercetare din Franţa este situat la mijloc între modelul rus, în care prevalează cercetarea academică şi cel anglosaxon, unde cercetarea este efectuată cu preponderenţă la universităţi.
Majoritatea angajaţilor CNRS activeazăla Universităţi, în circa 1 100 laboratoare mixte, laboratoarele fiind finanţate din două surse. O dată la patru ani laboratoarele prezintă câte un raport în care sunt complectate date despre mai mulţi indicatori – publicaţii, prezentări la conferinţe, brevete, doctoranzi, etc. Estimarea este efectuată de grupuri mixte, care includ reprezentaţi ai CNRS, Universităţi, industrie, specialişti din străinătate. Evaluarea se face la al treilea an de activitate, rezervând timp pentru luarea deciziilo de comasare, lichidare, etc.
CNRS în date:
Publicaţii 28 500
Unităţi de cercetare 1 032
Unităţi auxiliare 105
Parteneriate cu Universităţile 93% din unităţle de cercetare
Personal permanent (la 31-12-2011) 25 505
inclusiv
Cercetători 11 415
Ingineri şi tehnicieni 14 090
Brevete în vigoare 4 477
Licenţe eliberate 891
Întreprinderi noi create în 2011 61
Proiecte europene (de la lansarea PC7) 1 007
Agenţia de evaluare a cercetării şi a învăţământului superior (AERES) a fost înfiinţată în 2007. Agenţia evaluează
- Organizaţiile de cercetare;
- Instituţiile de învăţământ superior şi cercetare;
- Fundaţiile de cooperare ştiinţifică;
Calificarea instituţiilor de învăţăm
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România a publicat la 25/01/2013 pentru consultaţie publică pachetul de informaţii Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă PCCA2013.
Pachetul este însoţit de 5 anexe:
- Domenii prioritare
- Ajutor de Stat
- Cererea de finanţare
- Fişa de evaluare
- Acord de parteneriat
- Declaraţie privind nefinanţarea din alte surse.
Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă (PCCA2013) este un subprogram al Programului PARTENERIATE din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013.
Structura pachetului e următoarea
- Context
- Scop
- Obiective
- Rezultate
- Condiţii de participare
- Tipuri de activităţi eligibile
- Structura echipelor de cercetare
- Categorii de cheltuieli eligibile
- Prezentarea propunerilor de proiecte
- Evaluarea proiectelor
- Publicarea rezultatelor evaluării (rezultate preliminare)
- Informare
- Contestaţii
- Rezultatele competiţiei (rezultatele finale şi propunerea de finanţare)
- Negocierea bugetului şi semnarea contractului de finanţare
- Principalele obligaţii ale părţilor
- Calendarul competiţiei
Scopul competiţiei e de a spori competitivitatea CD prin dezvoltarea de soluţii la problemele de interes socio-economic, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative, realizate în parteneriate între organizaţii de cercetare şi întreprinderi.
CFCFA ar putea propune CSŞDT să fie lansată o competiţie similară în RM.
La sedinta biroului CSSDT din 21/91/2013 a avut loc prezentarea
Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Centrului pentru Finanţarea Cercetărilor Fundamentale şi Aplicative (CFCFA)
ANALIZE, CONSTATARI, DEZVOLTARI de VIITOR
privind Elaborarea unui plan de actiuni in activitatea CFCFA pentru perioada de viitor (2013)
Mai jos e prezentarea in format ppt.
Prezentarea pentru biroul CSSDT din 23/12/2013 in format ppt
Centrul pentru Finantarea Cercetarilor Fundamentale si Aplicative (CFCFA).
Blog pentru discutia procedurilor CFCFA.
CFCFA 